Relieful
Relieful judetului Mures se caracterizeaza in special prin etajarea pe directia est-vest: acesta coboara in trepte de pe culmile Carpatilor Rasariteni inspre Campia Transilvaniei si Podisul Tarnavelor. Judetul se imparte asadar sector mai inalt de munti, si unul inferior, de podis.
Relieful colinar si de podis ocupa jumatate din suprafata judetului, pe cand cealalta jumatate revine dealurilor subcarpatice transilvanene si muntilor vulcanici Caliman si Gurghiu.
In partea de nord si de est a judetului se intind culmile vulcanice al Calimanului si Gurghiului (doar culmile sudice, respectiv vestice sunt pe teritoriul judetului). Situati la nordul judetului Mures, muntii Caliman constituie cel mai proeminent edificiu vulcanic din tara noastra. Fiind cei mai inalti din sirul vulcanic, inaltimile maxime se intalnesc pe varful Pietrosul 2100 m, varful Ratitis 2022 m si varful Bistricior 1990 m. Muntii Caliman spre sud se intind pana in valea Muresului. Ei se continua cu muntii Gurghiu, cuprinsi intre valea Muresului si Tarnava Mare, care sunt mai scunzi decat muntii Caliman. Punctele cele mai inalte a acestor muntii vulcanici sunt reprezentate prin varful Saca 1776m, varful Tatarca 1689 si varful Batrana 1634 m. Muntii Calimani sunt separati de muntii Gurghiului de defileul Muresului desfasurat intre Toplita la nord si Deda la sud.
Unitatile deluroase apartinand Podisului Transilvaniei sunt structurate in trei unitati. Campia Transilvaniei, Podisul Tranavelor si Subcarpatii Transilvaniei.
Campia Transilvaniei situata la nord-vest de Mures este o regiune mai joasa, formata din dealuri scunde, avand in medie 500 m inaltime si fiind brazdata de vai largi. Datorita pantei line pe care se intind ogoarele si a lipsei padurii aceasta regiune este denumita campie. Campia Transilvaniei (partea din judetul Mures) include campia colinara a Sarmasului, Dealurile Madarasului, Comlodului si Ludusului.
Podisul Tarnavelor extins la sud de Mures are o infatisare cu totul deosebita fata de Campia Transilvaniei. Aici dealurile sunt mai inalte (peste 600 m), iar culmile au versanti mai povarniti si acoperiti cu paduri. Podisul este strabatut de la est la vest de raurile Tarnava Mare si Tarnava Mica, de unde-i vine si numele. Podisul Tranavelor include Podisul Targu Mures (dealul Nirajului 500 m) si Podisul Jacodului (dealul Nadesului), Podisul Dumbravenilor, Podisul Vanatorilor (subunitate a Podisului Hartibaciu).
In partea de est a judetului, in zona cutelor diapire sunt situati Subcarpatii Transilvaniei. Au altitudine de 600-1000 m si sunt reprezentati prin dealurile Muresului, Subcarpatii Tarnavelor (Bichesu 1080 m, Santioara 756 m, Laposu 628 m) si Subcarpatii Reghinului.
Clima
Trasaturile climatice a judetului Mures sunt o consecinta a pozitiei sale in centrul Transilvaniei, fapt care incadreaza acest teritoriu in subprovincia climatica temperat-continental moderata, definita de circulatia si caracterul maselor de aer din vest si nord-vest.
Acestui teritoriu ii sunt specifice verile mai calduroase, iernile lungi si reci, mai ales in sectorul montan cu inversiuni de temperatura pe vai. In partea de vest a judetului, climatul este mai cald si mai secetos.
Datorita etajarii reliefului, temperaturile aerului prezinta diferentieri regionale. Urmarind valorile anuale ale temperaturii medii lunare se constata ca in zona colinara si de podis, luna cea mai rece este ianuarie (cu medii de -3°C, -8° C), iar cea mai calda, iulie (+18°C, +19°C) cu usoare cresteri pe vai. In zona montana luna cea mai rece este februarie (-4°C, 1°C) iar cea mai calda este luna august (+8°C, +12°C).
Numarul zilelor de vara oscileaza intre 60-85. Zilele tropicale sunt putine, astfel ca abia se insumeaza 18 zile din cursul unui an. Din cifra mentionata 6 zile revin exclusiv lunii august. Numarul mediu anual al zilelor cu inghet este de 127. Numarul cel mai mare de zile cu inghet apartine lunii februarie.
Cantitatea medie anuala a precipitatiilor insumeaza 580 mm in partea de vest a judetului Mures, 700-899 mm in partea centrala si de nord-vest si 1400 mm pe crestele muntilor. Cantitatile medii in luna iulie se incadreaza intre 80 si 180 mm, iar in ianuarie intre 30 si 50 mm. Cantitatile maxime cazute in 24 ore au inregistrat valori mari de peste 100 mmm, valoarea maxima a fost de 145,5 mm la Miercurea Nirajului (18.06.1929).
Grosimea medie a stratului de zapada variaza intre 80-120 cm la munte si 25-40 cm in zona colinara.
Umiditatea relativa exprima gradul de saturarea a atmosferei cu vapori de apa. Daca in regiunea de munte umiditatea relativa depaseste 80% datorita persistentei maselor de aer umede, ea scade la 76% in zona dealurilor subcarpatice si la 70% in culoarul Muresului.
Datorita localizarii in partea centrala a tarii, teritoriul cercetat este supus in cea mai mare parte a anului circulatiei maselor de aer dinspre vest si nord-vest, cu intensitate si fercventa mijlocie, viteza medie fiind se 3,1 cm/s.
In timpul iernii sunt frecvente vanturile dinspre nord-est care ating uneori viteze ce depasesc 50 m/s.
Fauna si flora
Zona padurilor de foioase intre 500 si 1200 m ocupa Podisul Tarnavelor si Campia Transilvaniei fiind reprezentata prin paduri de stejar amestecate cu gorun si artar în alternanta cu pajisti si culturi agricole. Padurile de molid în alternanta cu bradul alb ocupa înaltimile mai mari de 1000 m.
Vegetatia subalpina situata la peste 1600 m în Muntii Calimani si Gurghiului este reprezentata prin tufisuri de jneapan, smirdar, enupar, pajisti cu pausca, taposica. În paduri se întalnesc ursul, cerbul, lupul, jderul, rasul, mistretul, capriorul, cocosul de munte, alunarul, veverita, salamandra, vipera, fazanul (aclimatizat). Pe culmile goloase ale muntilor se intalneste si capra neagra. În rîuri pastrav, lipan, scobar, clean, crap etc. multe specii constituind valoroase trofee de vanatoare.
Diversitatea mediului geografic a determinat crearea unor areale de protectie pentru diferite specii de plante sau animale. Rezervatiile naturale se împart pentru diferite specii de plante sau animale, în mai multe grupe: complexe - lacul Faragau (35,5 ha) - ihtiofauna; botanice - Zau de Campie (2,5 ha) – acesta fiind singurul loc din tara unde vegeteaza bujorul de stepa, Vălenii de Mures (2,25 ha) – pentru laleaua pestrita (bibilica); forestiere - Padurea Mocear (50 ha) - cu stejar seculari de 400 - 700 ani, Padurea Lapusna, Padurea Gurghiu - cu narcise si lalea pestrita, Padurea Bradet cu larice si tisa; zoologice - Sabet (50 ha) pentru avifauna. Mai sunt ocrotite Lacul helioterm Ursu - Sovata, plantele halofile de la Sovata, Jabenita, Ideciu de Jos.
Unitate teritorial-administrativa cu conditii naturale deosebit de varietate si prielnice unei ample dezvoltari economice, desi detine numai 2,8 % din suprafata tarii, judetul Mures dispune de un potential industrial, agricol si forestier considerabil.
Transporturile
Pozitia judetului Mures in partea central-nordica a Transilvaniei, (la vest meridianul de 240 longitudine estica, la est cel de 250 15' latitudine estica iar pe latitudine se intinde intre paralela de 460 4' lattitudine nordica în sud si cea de 470 12' latitudine nordica în nord) la intersectia multor cai de comunicatie dinspre Moldova, Maramures si Crisana, a atras dezvoltarea cailor si mijloacelor de comunicatie.
Drumurile publice ale judetului totalizeaza 1846 km, cu o densitate de 27,5 km/100 km2 (inferioara mediei pe tara 30,6 km / 100 km2) si sunt formate din drumuri nationale (370 km), drumuri judetene si comunale (1488 km).
Din totalul lungimii drumurilor sunt modernizati 470 km din care 358 km sunt drumuri nationale, iar restul de 52 km sunt drumuri judetene si comunale.
Aceste drumuri publice se intersecteaza in multe locuri, creand importante noduri rutiere, cum ar fi Targu Mures, Sighisoara, Reghin, Ludus, Tarnaveni, Acatari.
Vecinii judetului
Jud. Suceava - în nord-est (15 km), jud. Harghita - în est (130 km), jud. Brasov - în sud-est (20 km), jud. Sibiu - în sud (80 km), jud. Alba - în sud-est (40 km). La nord-est, spre Toplita, localitatea Ciobotani, spre sud Apold, spre vest Hadareni si spre nord-vest Sarmasu. |
